Poluarea in mediul urban

Activitatile umane care sunt o sursa majora de poluare pentru aerul din mediul urban sunt, in ordinea importantei:

• Combustia autoturismelor cu motoare cu ardere interna, in special Diesel
• Termocentrale electrice
• Fabrici, rafinarii, uzine chimice
• Incalzire rezidentiala folosind combustibili poluanti

Vom vorbi pe scurt despre cea mai importanta dintre acestea – poluarea automobilelor Diesel, pe cifre nu pe vorbe:

Conform WHO (World Health Organisation) aglomeratiile urbane din Europa sunt cele mai expuse efectelor nocive ale autoturismelor iar cea mai poluata capitala din UE este, ati ghicit… Bucurestiul. Indexul oficial al poluarii este aici de 72.08, in timp ce la Viena sau la Munich ajunge la maxim 16-18. Diferentele sunt semnificative – haideti sa vedem de ce.

Disectia termenului, dealtfel prea vag, de “poluare” se impune, prin urmare trebuie specificat faptul ca putem vorbi de urmatoarele categorii:

• Particule in suspensie (PM): particule respirabile sub 10nm (aerosoli) formati din sulfati, nitrati, amoniac, clorura de sodiu, carbon, prafuri minerale si apa. Aceste particule sunt capabile sa penetreze plamanii si sa ajunga direct in fluxul sanguin. In functie de diametrul lor, sunt diferentiate in PM10, PM2.5 si PM1. Pe 2 Decembrie 2018, pe bd. Barbu Vacarescu, au fost inregistrate niveluri record de pana la 373 μg / m³ pentru PM10, de 7 ori mai mult decat maximul admis de WHO, si de 231.08 μg / m³ pentru PM2.5, cele mai periculoase particule in suspensie, de 9 ori mai mult decat maximul admis. Sursele principale din care provin aceste particule sunt automobilele (in special Diesel) si arderea biomasei. PM2.5 e responsabil de cresterea drastica a riscului de mortalitate din cauze cardiovasculare si respiratorii inclusiv cancer de plamani.
• Dioxid de nitrogen (NO2) – asanumitele NOxe, emise in general de motoarele Diesel si termocentrale – Oxizii si dioxizii de azot agreavaza simptomele bronsitei si astmului, favorizeaza infectiile respiratorii, scad eficienta plamanilor si cresterea lor la copii. NO2 este responsabil insa de o paleta mult mai larga de afectiuni, expunerea continua la doze mari duc la mortalitate din cauze cardiovasculare si respiratorii, insa mai ales la cancer de plamani (peste 28.000 de cazuri de cancer sunt atribuite conform OMS nivelurilor ridicate de NOx din mediul urban. Europa este foarte expusa la astfel de poluanti in special din cauza tolerantei fata de nivelurile uriase de NOx emise de motoarele Diesel (de 10-20 de ori mai mari decat cele pe benzina/gpl). In Bucuresti, pe o suprafata de aprox. 60% din capitala, nivelurile de NOx masurate sunt de pana la 20-50 de ori mai mari decat maximul admis de OMS, cu o medie de 8-10 ori mai mari pe tot parcursul anului. Asta in principal din cauza autoturismelor Diesel si a parcului auto invechit.
• Ozonul la nivelul solului este un element foarte nociv pentru sanatate. E asociat cu probleme de respiratie, astm, functie respiratorie redusa. E un poluant secundar, adica nu e emis direct, ci e produs atunci cand monoxidul de carbon (CO), metanul sau alt compus organic volatil sunt oxidate in prezenta NOx (provenite de la Diesel) si a luminii solare. Aici Bucurestiul sta mult mai prost in perioada verii, cand inregistram peste 300 μg/m³ . Mediile anuale inregistrate sunt insa de 90.51 μg/m³, sub maximul admis de 120 μg/m³.
• Monoxidul de carbon este un gaz incolor si inodor (insesizabil la nivel de simturi) care peste anumite niveluri e nociv din cauza ca limiteaza nivelul de oxigen transportat de catre sange catre organele critice. Dovezile mai arata si ca expunerea pe termen lung la concentratii medii e asociata cu o paleta larga de afectiuni. Valoarea limita este de 10 mg/m3, iar valorile inregistrate in Bucuresti…. nu sunt stiute. In Lisabona, de exemplu, media anuala este de 28mg/m3. Pastrand proportiile, Bucurestiul probabil sta atat de rau incat autoritatile aleg sa nu masoare.

In ce masura, asadar, sunt nivelurile inacceptabile de poluanti produse de automobile? Privind harta de mai sus, raspunsul e evident: cresterea intensitatii poluantilor este direct proportionala cu traficul, iar zonele industriale nu prea au de-a face cu acesta. Peste 50% din suprafata centrala a capitalei e afectata de NOx produs de motoarele Diesel, iar statistic la nivel European NOx e responsabil de peste 28.000 de cazuri de cancer, conform OMS.

Masurile care se impun sunt mandatorii si evidente: limitarea accesului autoturismelor Diesel (indiferent de norma de poluare, NOx e similar) in zona centrala, incurajarea la nivel de capitala a transportului alternativ mai ales pe timp de vara (biciclete electrice, trotinete electrice, automobile electrice, etc). Vietile salvate nu pot fi cuantificate in bani iar expunerea continua la nivelurile actuale din Bucuresti e o crima.