Munich, 1879 – Tanarul imigrant german Rudolf Diesel, intors in Bavaria pentru a locui cu unchiul lui, profesor de matematica, in timp ce-si definitiva studiile, se imbolnaveste de febra tifoida si rateaza examenul de absolvire al Politehnicii, ocupandu-se timp de un an cu studiul practic al ingineriei mecanice la afacerea de familie a fratilor Sultzer, in Elvetia. Un an mai tarziu, dupa absolvire, se muta (inapoi) la Paris pentru a lucra cu profesorul sau, Carl von Linde, la masini de produs gheata si refrigeratoare.
Teoria principala care sta la baza frigiderelor este aceeasi ca si in cazul motoarelor cu piston – ciclul Carnot. Studiind frigiderele si motoarele pe aburi ale anilor 1800, tanarul inginer dezvolta planurile unui utilaj-motor cu aprindere prin compresie, pe care-l transforma in prototip, cu scopul de a creste radical randamentul (de nici 10%) motoarelor cu aburi prin compresie marita si injectie de combustibil. Utilajul explodeaza insa din cauza limitarii materialelor epocii iar inventatorul e ranit grav si spitalizat.
Lucrarea se numea “Theorie und Konstruktion eines rationellen warmemotors zum Ersatz der Dampfmaschine und der heute bekannten Verbrennungsmotoren”, adica “Teoria si constructia unui motor economic pentru a inlocui motorul cu aburi si cel cu combustie de astazi”.
Intre 1892 si 1897, Rudolf a continuat sa lucreze la proiectul sau sustinut de Heinrich von Buz, directorul MAN AG, si a reusit realizarea primul prototip functional al motorului Diesel, adoptat imediat de industrie in numeroase aplicatii, cu puteri de pana la 100cp si eficienta tripla fata de motorul cu aburi. Diesel a continuat cercetarile pentru optimizarea motorului promitand chiar folosirea directa a biomasei.
Desi tanarul inginer era convins ca inventia sa va ajuta fermierii si micile afaceri sa concureze cu industriasii, a fost exact invers. Motorul a fost adoptat in masa de acestia din urma pentru a fi folosit in pompe de apa, vapoare, camioane, si U-boat.
In toate aceste aplicatii motorul Diesel folosea pe post de combustibil uleiul de arahide, foarte usor de produs in acea vreme. Abia mai tarziu, in secolul XIX, rafinarea avansata a petrolului a permis productia de motorina, mai ieftina decat uleiul, care a jucat un rol important in dezvoltarea ulterioara adaptata la combustibil a Diesel-ului. Cu toate acestea chiar motoarele de automobile moderne permit folosirea uleiurilor vegetale, principiul ramanand neschimbat, cu singura diferenta a vascozitatii crescute.
Pe 29 Septembrie 1913, Rudolf Diesel se imbarca pe ferryboat-ul englez SS Dresden pentru o calatorie la Londra, acolo unde activa compania sa, “Consolidated Diesel”. Isi serveste masa la restaurantul vasului apoi se retrage in cabina sa. Este gasit doua luni mai tarziu, inecat in apele Marii Nordului. Inainte de calatorie ii lasa sotiei sale o geanta cu bani cash, spunandu-i sa nu o deschida decat saptamana viitoare.
Teoriile spun ca genialul inginer a fost ucis de serviciile secrete germane pentru ca motorul Diesel folosit in U-Boat (submarinele germane) sa nu ajunga pe mana englezilor.
O suta de ani mai tarziu si cateva miliarde de tone de petrol, omenirea incearca sa introduca din nou sustenabilul “biodiesel” in componenta combustibilului motoarelor cu aprindere prin compresie, in amestec din ce in ce mai mare cu motorina “murdara”, iar unele motoare pre-injectie directa permit inca folosirea directa a uleiului de floarea soarelui sau rapita in proportie de 100% in operare.
