July 13, 2020

Industria automobilistica – o chestiune de sustenabilitate

Un subiect delicat asupra caruia publicatiile nu se concentreaza este sustenabilitatea industriei automobilistice: Pana cand putem creste productia, care tendinta duratei de viata a unui automobil si ce masuri se impun din partea guvernelor pentru a atinge sustenabilitatea in domeniul acesta. Ne-am propus o analiza separata, independenta, folosind ca date de referinta statisticile oficiale ale Uniunii Europene si alte surse credibile.

Evolutia industriei autovehiculelor: unitati produse intre 1950 si 2015.
USA, Japonia si China au devansat puternic producatorii europeni

Relativ recent industria automobilistica din China a cunoscut o crestere masiva. Pe de o parte datorita cresterii nivelului de trai si a economiei chineze, pe de alta parte datorita resurselor naturale si intelectuale ale tarii. China construieste aproape 300.000km de autostrazi pe an. Cifra e uriasa – Germania are 12.000km de autostrazi, spre comparatie. Productia interna de autoturisme tine pasul: peste 20 de milioane de automobile au fost produse doar in 2014, propulsand numarul de autoturisme produse la nivel mondial la aproape 100 de milioane.

Taxiuri chinezesti la incarcare – China are cea mai mare flota de automobile electrice din lume.

Cifrele sunt seci, insa putem vorbi de comparatii: in 1960 se produceau aproximativ 10 milioane de automobile, dintre care peste jumatate erau produse in SUA. Astazi, doar China produce de 3 ori mai multe. Cu toate acestea, guvernul Chinez a investit peste 60 de miliarde de dolari in productia de automobile electrice, prin urmare in China se vand astazi mai multe automobile electrice decat pe tot globul, adunat. Mai mult, in China gasesti peste 250 de milioane (99%) din bicicletele electrice de pe glob, iar acestea sunt responsabile de emisii evitate in suma de 80% din emisiile de CO2 actuale. Industria chineza de mobilitate ecologica este cu un ordin de magnitudine mai mare decat tot restul globului. Scara la care lucreaza chinezii este intimidanta pentru titanii producatori de automobile. VW, BMW, Mercedes, Ford si GM adunati produc jumatate din numarul de unitati produse de chinezi.

In China sunt peste 250 de milioane de biciclete electrice (99% din ebike la nivel mondial). Bicicletele reduc emisiile de CO2 din China (relative la mobilitate) cu 80%

Guvernul (comunist) chinez a hotarat ca pana in 2020 toate automobilele produse in China sa fie electrice dar nu s-a oprit aici. A decis ca toate automobilele produse din 2021 sa fie autonome. Nu vreau ca acest articol sa fie o oda dedicata chinezilor, insa progresul si viziunea acestora sunt bulversante pentru conservatorismul batranei Europe.

Sa revenim in UE. Aici, traditionalii producatori de automobile inca fac research pe motorul Diesel. Pentru ca nu reusesc intotdeauna sa atinga cifrele solicitate de guvernanti, decid sa minta cu privire la acestea. Mai mult, companii ca VW cumpara imediat orice firma care incearca sa produca si sa vanda pe teritoriul Europei aparatura de masurare in timp real a emisiilor de NOx. Guvernele (in special cel german si francez) se complac cu ideea si permit emisii scandalos de mari, atinse chiar si asa de producatori doar pe bancul de proba, cu scuza eficientei si independentei energetice, in conditiile in care energia consumata pe mobilitate in Europa nu este nici 5% din energia produsa (nuclear, termoelectric si verde) pe batranul continent.

Eficienta unui motor diesel nu s-a modificat semnificativ din 1930 pana azi: doar 35% din energie e folosita pentru mobilitate, restul se pierde in caldura in atmosfera.

In tot acest timp, un intreprinzator american lanseaza un automobil electric “out of the box” care bate record dupa record de vanzari, ajungand in multe tari europene nr. 1 la vanzari in conditiile in care astepti 1-3 ani livrarea. Amenintata si de la Vest si de la Est, colosul industrial european vireaza incet si incepe research-ul pentru autoturismele electrice. Din fericire China inca nu e atrasa de piata europeana, prin urmare germanii si francezii mai au timp sa isi construiasca replica. Din Asia insa, coreenii si japonezii, oarecum la fel de afectati de inertia uriasa a liniilor tehnologice de productie si research ale motoarelor cu ardere interna, promit deadline tot anul 2020 pentru eliminarea productiei de propulsoare clasice.

Una peste alta, pe soselele europene circula 300 de milioane de autoturisme cu motoare cu ardere interna, cu o eficienta de sub 30% si cu emisii uriase de CO2 si NOx. Parcul e invechit, doar 0.5% fiind hibride sau electrice. Durata medie de viata a unui autoturism in UE este de 10 ani si 200.000km. Reciclarea este sub nivelul de 10%, resursele de materie prima folosite pentru automobilele noi fiind importate in proportii de pana la 30%. Masinile vechi merg in Europa de est sau pleaca via Turcia si Grecia spre Asia si Africa de nord.

Sectorul auto european are angajati 3.4 milioane de ingineri (!) din cele 13 milioane de lucratori. Din cei 3.4 milioane de ingineri peste 60% lucreaza in dezvoltarea randamentelor sistemelor de propulsie si reducerea emisiilor motoarelor cu ardere interna. Randamentul mediu al unui propulsor diesel european a crescut de la 27% in 1935 la 32% in 2016. Mai mult de jumatate din energia motorinei este pierduta in atmosfera sub forma de caldura. Propulsoarele electrice au randamente tipice intre 92% si 97%, outofthebox.

Cercetatorii de la Loughborough University  fac studii cu privire la reducerea nivelului de NOx emisi de motoarele diesel

Prin urmare automobilele cu combustie interna vor scadea drastic in vanzari in Europa anului 2020. Cu putin noroc, catre zero. Producatorii europeni au in fata challenge-ul de a se adapta schimbarii. Personal, mi-ar placea sa vad siglele titanilor germani pe parcuri eoliene adiacente autobahn-ului cu statii de incarcare – benzinariile viitorului. Daca vom alimenta autoturismele electrice cu energii regenerabile si verzi planeta are o sansa.